Cariile dentare reprezintă o problemă stomatologică foarte frecventă, care poate afecta atât copiii, cât și adulții, apărută pe fondul neglijării igienei orale și a controalelor la medicul stomatolog. Deși există o tendință tot mai accentuată de a neglija cariile, în special din cauza faptului că în fazele incipiente nu produc simptome, o astfel de abordare nu va face decât să amâne apariția complicațiilor grave. În fazele avansate, cariile dentare pot duce la deteriorarea profundă a smalțului și la afectarea nervului, situație în care tratamentul este unul complex, uneori fiind necesară inclusiv extracția dintelui afectat.
Ce sunt cariile dentare și cum apar
Cariile dentare reprezintă leziuni ale dinților cauzate de deteriorarea treptată a smalțului dentar, stratul extern al dinților, favorizată de acțiunea repetată a acizilor formați în cavitatea orală. Procesul de deteriorare a smalțului dentar este influențat de igiena orală zilnică, deoarece resturile alimentare și depunerile normale de placă bacteriană, atunci când nu sunt îndepărtate la timp prin periaj dentar, duc la dezvoltarea bacteriilor și ulterior la producerea acizilor.
Carii dentare - cauzele apariției
Principala cauză a cariilor dentare o reprezintă acumularea de placă bacteriană și neglijarea sa pe termen lung. Placa bacteriană, o peliculă incoloră și lipicioasă formată în mod constant pe suprafața dinților, conține bacterii care transformă zahărul din alimente în acizi, a căror acțiune este dăunătoare suprafeței dinților. Consumul frecvent de alimente bogate în zahăr, precum și o igienă orală precară, contribuie la formarea plăcii bacteriene și, implicit, la apariția cariilor. În mod similar, neglijarea controalelor stomatologice constituie un important factor de risc în dezvoltarea cariilor dentare.
Tipuri de carii dentare
Caracterizarea cariilor dentare se realizează în funcție de adâncimea și locația leziunii. Astfel, după adâncime, cariile pot fi:
superficiale (afectează stratul superior al smalțului);
medii (pătrund mai adânc în smalț, până la nivelul dentinei);
profunde (ajung la nivelul dentinei și pot progresa către pulpa dentară).
După localizare, cariile dentare se grupează în:
carii coronare sau carii pe suprafața de contact (apar pe suprafețele de mestecare ale dinților sau în zonele de contact dintre dinți);
carii pe suprafețele laterale ale dintelui;
carii radiculare (afectează rădăcina dintelui, de obicei, în cazurile de retracție gingivală);
carii secundare (se formează în jurul sau sub obturațiile dentare existente, de obicei, din cauza infiltrării bacteriilor între dinte și obturație).
În cât timp evoluează o carie dentară
Evoluția unei carii dentare depinde de diverși factori, precum igiena orală, dieta, predispoziția genetică și nivelul de asistență stomatologică. În general, o carie poate progresa treptat pe parcursul câtorva luni sau chiar ani. Îmbunătățirea obiceiurilor de periaj dentar determină, în majoritatea cazurilor, stagnarea sau regresia demineralizării dentare și implicit reducerea riscului de progresie a cariilor.
Cum se pune diagnosticul pentru cariile dentare
Diagnosticul pentru cariile dentare este stabilit de către medicul stomatolog în urma unei examinări clinice. Stomatologul examinează vizual și tactil suprafața dinților în căutarea semnelor vizibile ale cariilor, cum ar fi pete întunecate, fisuri sau decolorări. În unele cazuri, pot fi folosite radiografii dentare pentru a detecta cariile care pot fi invizibile la o examinare superficială.
Factorii de risc pentru carii dentare
Există multipli factori care pot influența riscul unei persoane de a dezvolta carii dentare. Consumul excesiv de zaharuri sau carbohidrați, fumatul, igiena orală precară, neglijarea controalelor stomatologice și lipsa fluorului reprezintă factorii de risc care pot fi preveniți, în timp ce vârsta sau diverse afecțiuni preexistente reprezintă factori asupra cărora nu putem avea o influență directă.
Consumul excesiv de zaharuri și carbohidrați
Consumul excesiv de alimente și băuturi bogate în zahăr furnizează bacteriilor din cavitatea bucală o sursă abundentă de substanțe nutritive. Bacteriile, odată prezente în cavitatea bucală, vor metaboliza zaharurile din alimente, pe care le vor transforma în acizi. Acizii rezultați din metabolizarea zaharurilor demineralizează treptat smalțul, un proces continuu care poate conduce la apariția cariilor. Mai mult, bacteriile care se hrănesc cu zahăr pot forma plăci bacteriene, care pot intensifica procesul cariogen.
Igiena orală incorectă
Periajul dentar insuficient sau incorect efectuat permite plăcii bacteriene să se acumuleze pe suprafața dinților și în spațiile interdentare. În absența unei igiene adecvate, placa bacteriană se va transforma în tartru, o formă solidificată a plăcii bacteriene care nu poate fi îndepărtat prin simplul periaj. Atât tartrul, cât și placa bacteriană, favorizează acumularea de bacterii la nivel oral și implicit de carii între dinți.
Lipsa fluorului
Lipsa fluorului poate conduce la o vulnerabilitate crescută a dinților la eroziuni și la creșterea riscului de boli orale. În cazurile severe de deficiență de fluor, se poate instala o afecțiune cunoscută sub numele de hipomineralizare dentară, care predispune la carii dentare.
Sensibilitatea dentară
Sensibilitatea dentară apare când smalțul este deteriorat sau când rădăcinile sunt expuse din cauza retragerii gingiilor. Periajul agresiv, utilizarea excesivă a produselor de albire și bruxismul pot contribui la apariția sensibilității dentare. Deoarece poate face periajul dificil sau dureros, sensibilitatea dentară poate duce la o igienă orală inadecvată și, implicit, la creșterea riscului de carii.
Vârsta
Persoanele vârstnice sunt semnificativ mai predispuse la probleme orale, inclusiv la apariția cariilor. Odată cu înaintarea în vârstă, smalțul dentar poate suferi o uzură naturală, devenind mai subțire și implicit mai vulnerabil la atacurile acide și la formarea cariilor.
Fumatul
Fumatul exercită, de asemenea, un impact negativ asupra sănătății orale, contribuind la creșterea riscului de carii dentare și a altor probleme dentare. Fumatul poate reduce secreția salivară, încetini vindecarea, influența igiena orală și contribui la afecțiuni gingivale. De asemenea, substanțele chimice regăsite în fumul emanat în urma arderii unei țigări pot afecta culoarea dinților.
Anumite afecțiuni medicale
Starea generală de sănătate influențează într-un mod semnificativ sănătatea orală, iar anumite afecțiuni medicale, precum diabetul, boala de reflux gastroesofagian sau bruxismul, pot amplifica susceptibilitatea la carii dentare.
Simptome pentru carii dentare
Majoritatea cariilor dentare medii sau profunde determină disconfort la consumul de alimente și băuturi reci sau calde, cât și la mestecarea alimentelor. De asemenea, printre simptomele frecvente ale cariilor dentare se numără și respirația urât mirositoare, modificarea aspectului dinților și fisurile dentare.
Durere la nivelul dinților
Durerea dentară este un indicator semnificativ al cariilor dentare. Caracterul durerii și momentul apariției sale, în același timp, pot fi indicatori ai stadiului de evoluție pentru o carie dentară. De exemplu, durerea ușoară declanșată de consumul de alimente sau lichide dulci, acide sau reci indică un început de carie (o carie într-un stadiu incipient). Pe măsură ce caria progresează și atinge straturile mai profunde ale dinților, inclusiv pulpa dentară (nervul), durerea poate deveni mai persistentă și mai intensă.
Sensibilitate la rece sau cald
În stadiile incipiente, atunci când smalțul este afectat, expunerea la alimente sau băuturi reci sau calde poate provoca senzații de durere sau disconfort. Pe măsură ce caria progresează și atinge straturile mai profunde ale dinților, inclusiv dentina și pulpa, sensibilitatea poate deveni mai pronunțată, iar disconfortul se poate transforma într-o durere ascuțită.
Fisuri dentare
O consecință a demineralizării smalțului și a distrugerii țesuturilor dentare, fisurile cauzate de cariile dentare sunt adesea vizibile cu ochiul liber. Fisurile dentare reprezintă un mediu propice pentru acumularea plăcii bacteriene, fiind un factor de risc major pentru alte afecțiuni orale. Un dinte fisurat determină, în majoritatea cazurilor, progresia rapidă a cariilor și a altor complicații dentare.
Decolorarea dinților
Caria dentară poate determina schimbări în structura dentară, care pot evidenția progresul procesului cariogen. Altfel spus, o carie dentară poate duce la apariția nuanțelor mai închise sau a unor pete albe pe dinți, efect al degradării țesuturilor dentare.
Respirație urât mirositoare
Respirația urât mirositoare asociată cu cariile avansate este rezultatul activității bacteriilor care dezintegrează resturile alimentare acumulate în cavitatea bucală. Pe măsură ce cariile progresează, bacteriile produc compuși cu miros neplăcut, contribuind la apariția respirației urât mirositoare.
Tratament pentru carii dentare
Gravitatea, profunzimea sau stadiul cariilor determină opțiunile de tratament. Cariile dentare incipiente pot necesita proceduri mai puțin invazive, în timp ce cariile profunde pot necesita intervenții mai complexe. O consultație la un medic stomatolog permite localizarea exactă a cariilor și stabilirea gravității lor, în vederea identificării celor mai potrivite soluții de tratament.
Compozit pentru carii dentare
Tratamentul cu compozit pentru carii dentare implică utilizarea unui material de umplere (compozit) pentru a repara zonele afectate de carii. Procedeul presupune îndepărtarea țesutului afectat de carie și umplerea cavitații rezultate cu compozit, pentru a restaura astfel aspectul și funcționalitatea dintelui.
Coroane dentare pentru carii dentare
Coroanele dentare reprezintă o opțiune de tratament pentru carii dentare mai extinse sau atunci când smalțul dentar este grav afectat. Coroanele sunt restaurări protetice personalizate care acoperă și protejează un dinte afectat, restabilind structura și funcționalitatea sa.
Endodonție dentare pentru carii dentare
Endodonția, sau tratamentul de canal, este o procedură utilizată în cazul cariilor profunde, care au afectat pulpa dentară. Procedura implică îndepărtarea nervului afectat, curățarea și umplerea canalelor radiculare, pentru a menține astfel integritatea dintelui și pentru a preveni complicațiile ulterioare.
Cum prevenim cariile dentare
Prevenirea cariilor dentare implică adoptarea unui set de practici și obiceiuri menite să asigure o bună sănătate orală. Igiena orală joacă un rol esențial în prevenția cariilor dentare, alături de controalele stomatologice regulate la stomatolog.
Igienă orală regulată
Igiena orală regulată presupune periajul dentar efectuat de cel puțin două ori pe zi, pentru minimum două minute, cât și utilizarea zilnică a aței dentare, în mod corect, potrivit recomandărilor medicului stomatolog. În timpul igienizării dinților se va acorda o atenție deosebită spațiilor interdentare, cât și suprafețelor din spatele dinților. Pe lângă igiena orală zilnică, controalele stomatologice (pentru detartraj și alte proceduri profilactice) au un rol semnificativ în prevenția afecțiunilor orale, inclusiv a cariilor dentare.
Tratamente antiseptice și dezinfectante
În tratarea cariilor pot fi utilizate, de asemenea, soluții antiseptice sau dezinfectante, ce vor fi integrate în igiena orală zilnică. Soluțiile antiseptice, aplicate în timpul procedurilor dentare, au rolul de a reduce sau elimina bacteriile prezente în cavitatea bucală, contribuind la prevenirea recurențelor și a complicațiilor.
Tratamente cu fluor
Aplicarea topică a fluorului, fluorizarea profilactică, fluoridarea apei și, în anumite cazuri, suplimentele cu fluor, pot juca un rol important în întărirea smalțului dentar și implicit în reducerea susceptibilității de apariție a cariilor orale. Astfel de metode (cu excepția utilizării pastelor de dinți cu fluor) necesită adesea recomandarea medicului stomatolog, pentru a asigura o dozare corespunzătoare și adaptată nevoilor individuale.
Dietă sănătoasă
Adoptarea unei diete sănătoase, care include alimente bogate în nutrienți esențiali, reprezintă un pilon fundamental în menținerea sănătății dentare. În paralel, limitarea consumului de zaharuri și carbohidrați reduc riscul de acumulare a plăcii bacteriene și previn procesele cariogene.
Vizite regulate la dentist
De cele mai multe ori, simpla igienizare orală efectuată la domiciliu este insuficientă pentru prevenirea cariilor dentare. Din acest motiv, se impune efectuarea cu regularitate a controalelor stomatologice, în vederea tratamentului prompt al oricăror probleme apărute. Controalele regulate la stomatolog sunt importante, de asemenea, pentru evaluarea stării dentare și prevenirea problemelor.
Întrebări frecvente privind cariile dentare
Cum se curăță o carie dentară?
Cariile dentare necesită tratament stomatologic, curățarea unei carii fiind efectuată în cabinetul stomatologic, folosind instrumente specializate. În general, procedura de curățare a cariilor dentare implică îndepărtarea țesutului afectat și umplerea spațiului rezultat cu un material de umplutură dentară, cum ar fi amalgamul sau compozitul. În cazurile mai avansate, când caria afectează nervul dintelui, poate fi necesară o procedură de endodonție pentru a salva dintele.
Cum îmi dau seama că am o carie dentară?
Semnele unei carii dentare pot include sensibilitate la temperaturi extreme (cald sau rece), durere la mestecat, pete întunecate sau vizibile pe dinte, senzație de durere spontană sau apariția unei fisuri pe dinte. De asemenea, apariția schimbărilor în aspectul dintelui sau a senzației neplăcute în timpul consumului de alimente dulci poate indica prezența unei carii.
Pot scăpa de carii în mod natural?
În stadiile incipiente, îmbunătățirea igienei orale, reducerea consumului de zahăr și utilizarea pastelor de dinți cu fluor pot contribui la remineralizarea smalțului și la prevenirea progresiei cariilor. Totuși, în stadiile avansate, este adesea necesară intervenția profesională a unui stomatolog pentru tratamentul adecvat al cariilor dentare. Deoarece este dificil de estimat gravitatea unei carii dentare în absența unui control stomatologic, este contraindicată ignorarea semnelor timpurii ale cariilor sau a controalelor regulate la stomatolog.
Hozzászólások