Stomatita este o afecțiune inflamatorie a cavității bucale, caracterizată prin apariția unor leziuni sau a unor ulcerații pe suprafața mucoasei orale. Principalele tipuri de stomatită includ forma aftoasă, cauzată în principal de traumatisme orale, stres sau de deficiențele nutrițional și forma herpetică, determinată de o infecție cu virusul herpes simplex. De asemenea, alte forme cunoscute de stomatită includ stomatita candidozică (cauzată de creșterea excesivă a ciupercii candida albicans în gură) și stomatita angulară (cauzată de infecții bacteriene sau fungice, deficiențe nutriționale, probleme dentare sau de salivația excesivă).
Stomatita - cauze si factori de risc
Cauzele stomatitei aftoase
Stomatita aftoasă este o afecțiune inflamatorie a mucoasei bucale caracterizată prin apariția pe suprafața mucoasei bucale a unor ulcerații dureroase, rotunde sau ovale, denumite afte. Stomatita aftoasă nu poate fi transmisă de la o persoană la alta prin contact direct sau prin intermediul obiectelor. Cauzele exacte ale stomatitei aftoase nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că există mai mulți factori implicați, cum ar fi:
- traumatismele orale (cum ar fi mușcăturile accidentale sau folosirea necorespunzătoare a periuței de dinți sau a aței dentare);
- unele tratamente medicamentoase (medicamentele antiinflamatoare, imunosupresoare sau antibiotice pot contribui la apariția stomatitei aftoase);
- sensibilitate imunologică (anumite anomalii imunitare pot duce la inflamația excesivă și implicit la formarea aftelor);
- factori de mediu (expunerea la anumite substanțe sau alimente, cum ar fi acidul benzoic sau sulfiții din alimente, pot provoca reacții alergice sau de sensibilitate la nivelul mucoasei bucale).
Cauzele stomatitei herpetice
Stomatita herpetică este o afecțiune orală cauzată de infecția cu virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1), care determină apariția unor vezicule dureroase la nivelul cavității bucale. Herpesul este o infecție virală contagioasă care poate fi transmisă prin contactul direct cu persoanele infectate.. Virusul herpes simplex de tip 1 poate fi transmis prin sărut, folosirea în comun a obiectelor personale, cum ar fi tacâmurile sau prosoapele, cât și prin contactul direct cu veziculele herpetice active. Expunerea la virusul herpes simplex 1 constituie cauza stomatitei herpetice.
Factorii de risc pentru stomatita herpetică includ:
- slăbirea sistemului imunitar (principalii factori care pot slăbi sistemul imunitar includ stresul, oboseala și infecțiile respiratorii);
- vârsta (stomatita herpetică poate să apară la orice vârstă, dar copiii mici și adolescenții sunt adesea mai predispuși la infecția cu virusul herpes simplex și la dezvoltarea stomatitei herpetice);
- expunerea prelungită la razele ultraviolete;
- traumatismele minore în cavitatea bucală.
Simptome stomatita
Simptomele stomatitei aftoase
Simptomele stomatitei aftoase pot varia de la o persoană la alta și pot fi influențate de severitatea afecțiunii și de starea generală de sănătate. Principalele simptome ale stomatitei aftoase includ:
- apariția aftelor bucale;;
- durere și disconfort (durerea poate varia în intensitate);
- sensibilitate la consumul de alimente sau lichide;
- mâncărime sau senzație de arsură;
- sângerare ușoară (în cazul în care aftele sunt lezate, pot să apară sângerări ușoare în zona afectată);
- inflamația glandelor salivare.
Simptomele stomatitei herpetice
Principalele simptome ale stomatitei herpetice includ:
- apariția unor vezicule mici, pline cu lichid;
- durere și disconfort la nivelul gurii;
- respirație urât mirositoare;
- inflamație gingivală;
- salivație excesivă;
- mâncărime sau senzație de arsură.
În cazurile mai severe, stomatita herpetică poate determina o stare generală de disconfort și poate fi însoțită de febră moderată sau crescută, dureri gingivale și dureri de cap.
Cum este diagnosticata stomatita?
Diagnosticul stomatitei se realizează în principal pe baza examinării clinice a cavității bucale. În general, pentru confirmarea diagnosticului și pentru identificarea agenților infecțioși specifici (dacă există suspiciunea unei stomatite herpetice), medicul stomatolog sau ORL-ist poate recomanda prelevarea unor probe din leziuni sau efectuarea unui exudat bucal. În unele situații, stomatita poate fi asociată cu afecțiuni sistemice sau deficiențe nutriționale. Prin urmare, medicul poate recomanda, de asemenea, efectuarea unor teste de sânge sau a altor investigații suplimentare, pentru a evalua starea generală de sănătate.
Consultația medicală, fie la un stomatolog, fie la un specialist ORL (otorinolaringolog), este recomandată în următoarele cazuri:
- dacă stomatita provoacă dureri intense, dificultăți la înghițire sau la deschiderea gurii, umflături extinse sau leziuni severe;
- dacă stomatita persistă pentru un timp îndelungat, fără a prezenta îmbunătățiri semnificative în decurs de 1-2 săptămâni;
- în cazul în care stomatita apare în mod repetat.
Posibile complicații ale stomatitei
În majoritatea cazurilor, stomatita este o afecțiune temporară, astfel că se remite de la sine în decurs de câteva săptămâni. Cu toate acestea, în anumite situații, stomatita poate duce la complicații. Câteva dintre posibilele complicații asociate stomatitei:
- infecții secundare (ulcerațiile din cavitatea bucală pot favoriza apariția unor infecții secundare, fiind „porți de acces” pentru agenții patogeni);
- dificultăți de alimentare (durerea determinată de stomatită poate face dificil consumul de alimente și poate favoriza apariția unor deficiențe nutriționale);
- dificultăți la vorbire (leziunile și inflamațiile din cavitatea bucală pot afecta mișcările limbii și a buzelor, ceea ce poate duce la dificultăți de pronunție și vorbire).
În plus, deoarece stomatita poate fi dureroasă și deranjantă, acest lucru poate afecta starea de spirit și calitatea vieții pacientului. Disconfortul persistent și simptomele stomatitei pot provoca stres, anxietate sau depresie.
Stomatita la copii
Stomatita apare cu o frecvență mai ridicată în rândul copiiilor și al adolescenților. La copii, principalele manifestări ale stomatitei includ:
- afte dureroase și rotunde pe mucoasa gurii;
- durere și disconfort la înghițire sau vorbire;
- sialoree (exces de salivă);
- slăbiciune sau febră ușoară, în unele cazuri.
Cauzele stomatitei aftoase la copii pot include:
- traumatisme minore la nivelul gurii, cum ar fi mușcături sau leziuni accidentale;
- stresul sau anxietatea;
- obezitatea sau alimentația nesănătoasă;
- deficiențele nutriționale, cum ar fi lipsa de vitamina B12, fier sau acid folic;
- infecțiile virale sau bacteriene;
- alergii alimentare;
- tulburările autoimune.
Menținerea unei igiene orale corespunzătoare, prin realizarea periajului dentar de două ori pe zi, este importantă pentru prevenirea aftelor. De asemenea, alte măsuri de prevenție includ:
- evitarea alimentelor sau băuturilor care pot irita mucoasa gurii;
- limitarea consumului de alimente bogate în acid, cum ar fi citricele și produsele acide;
- reducerea stresului și menținerea unui stil de viață sănătos.
Optiuni de tratament pentru stomatita
Tratamentul stomatitei poate implica o abordare multidisciplinară, care să vizeze ameliorarea simptomelor, accelerarea vindecării și prevenirea recurenței. Identificarea tipului specific de stomatită este esențială pentru a putea obține un tratament adecvat și eficient, deoarece fiecare formă a afecțiunii necesită o abordare diferită.
Tratamentul stomatitei aftoase
Tratamentul stomatitei aftoase este determinat pe baza severității simptomelor și a frecvenței recurenței. Câteva opțiuni de tratament pentru stomatita aftoasă includ:
- medicamentele sub formă de gel sau soluții aplicate local (pot calma durerea și pot reduce inflamația);
- suplimente alimentare (unele suplimente alimentare, cum ar fi vitamina B12, acidul folic sau zincul, pot fi recomandate ca parte a tratamentului pentru stomatita aftoasă, în special în cazurile de recurență frecventă);
- administrarea de medicamente antibiotice (în cazurile severe de stomatită aftoasă, antibioticele pot fi administrate pentru a combate infecția bacteriană secundară și pentru a accelera vindecarea).
De asemenea, pentru a preveni agravarea simptomelor stomatitei aftoase, se recomandă evitarea anumitor alimente, precum și a unor băuturi, în special a băuturilor acide și a alimentelor crocante sau prea dure.
Tratamentul stomatitei herpetice
Tratamentul stomatitei herpetice are ca scop ameliorarea simptomelor și reducerea duratei de manifestare a condiției. De asemenea, tratamentul își propune prevenirea răspândirii virusului. Opțiunile de tratament includ:
- administrarea de medicamente antivirale (pot inhiba multiplicarea și răspândirea virusului herpetic);
- administrarea de medicamente analgezice și antiinflamatoare (pot fi folosite pentru a reduce durerea și inflamația asociate stomatitei herpetice);
- utilizarea de creme antivirale (aplicate direct pe leziuni, pentru a ajuta la vindecarea mai rapidă și la reducerea disconfortului);
- menținerea unei igiene orale riguroase;
- consumul unei cantități suficiente de lichide.
Tratamentul stomatitei la copii
Majoritatea cazurilor de stomatită aftoasă la copii se vindecă în decurs de 1-2 săptămâni, fără tratament specific. Pe perioada în care stomatita este activă, pentru a reduce durerea și disconfortul se pot utiliza medicamente analgezice locale, sub formă de geluri sau spray-uri. În cazurile severe sau persistente, medicul poate prescrie un tratament oral cu steroizi sau alte medicamente antiinflamatoare. Este important ca dieta copilului să fie una echilibrată și sănătoasă și să se evite alimentele dure, picante sau acide care pot irita aftele.
Remedii naturiste
În plus față de tratamentele cunoscute, există anumite remedii naturiste care pot fi eficiente în ameliorarea simptomelor stomatitei și în reducerea recurenței afecțiunii. În general, însă, metodele naturiste nu funcționează la fiecare persoană, iar înainte de încercarea lor este important să se consulte medicul stomatolog.
Cele mai cunoscute remedii naturiste stomatită includ:
- apa sărată (clătirea gurii cu apă sărată poate ajuta la reducerea inflamației și a durerii asociate cu stomatita);
- miere (mierea are proprietăți antibacteriene și de vindecare, fiind eficientă în reducerea dimensiunilor aftelor și în prevenirea unor infecții secundare);
- ceaiuri din plante (unele plante, precum salvia, menta sau mușețelul, posedă proprietăți calmante și antiinflamatorii);
- soluție diluată cu peroxid de hidrogen (promovează vindecarea aftelor prin curățarea rănii și reducerea bacteriilor din gură).
Alimente de evitat când suferi de stomatită
În cazul stomatitei aftoase sau a oricărei afecțiuni orale dureroase, este recomandat să se evite alimentele și băuturile care pot irita mucoasa gurii sau care pot agrava simptomele. Câteva exemple de alimente contraindicate în stomatită includ:
- alimentele picante sau condimentate, cum ar fi ardeiul iute, sosurile picante sau mâncărurile condimentate puternic;
- fructele acide, cum ar fi citricele (lamai, portocale, grapefruit) sau fructele cu conținut ridicat de acid, cum ar fi ananasul;
- alimente crocante sau tari, cum ar fi chipsurile, covrigeii, biscuiții tari sau nucile;
- băuturi carbogazoase și acidulate;
- alimente și băuturi care conțin alcool.
Întrebări frecvente
Poate fi prevenita stomatita?
Prevenirea stomatitei presupune adoptarea unor măsuri de igienă orală adecvată și evitarea factorilor de risc cunoscuți. Următoarele sfaturi pot ajuta la reducerea semnificativă a riscul de a dezvolta stomatită:
- menținerea unei igiene orale riguroase (igiena orală adecvată ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare care pot irita mucoasa orală);
- programarea unor vizite regulate la stomatolog (poate ajuta la detectarea precoce a problemelor orale și la prevenirea complicațiilor);
- hidratarea adecvată (poate juca un rol în prevenirea stomatitei prin menținerea sănătății generale a cavității bucale și a mucoasei orale);
- evitarea obiceiurilor nocive (renunțarea la fumat sau la consumul excesiv de alcool poate reduce riscul de a dezvolta stomatită);
- gestionarea stresului (stresul cronic poate afecta sistemul imunitar și poate crește susceptibilitatea la infecții și inflamații orale);
- menținerea unei diete echilibrate (o alimentație sănătoasă, bogată în nutrienți esențiali, poate sprijini un sistem imunitar puternic și poate contribui la menținerea sănătății orale).
De asemenea, tratarea problemelor orale existente, cum ar fi cariile, leziunile orale sau infecțiile, ajută la eliminarea factorilor de risc care pot contribui la apariția stomatitei. De exemplu, leziunile orale netratate pot crea o sursă de infecție care poate favoriza dezvoltarea stomatitei. În plus, problemele orale netratate pot afecta sistemul imunitar local, slăbind capacitatea sa de a lupta împotriva infecțiilor.
Cum scap de afte acasă?
Majoritatea aftelor bucale dispar de la sine în decurs de câteva zile, fără a necesita tratament. În cazul în care aftele bucale nu dispar sau dacă aftele apar cu regularitate, este necesară vizitarea medicului stomatolog. Tratamentul simptomatic presupune utilizarea de geluri sau soluții cu proprietăți calmante sau a apei de gură cu clorhexidină. Tetraciclina poate fi recomandată de către medic pacienților care prezintă afte bucale recurente. Evitarea alimentelor și a băuturilor picante, acide sau tari, cât și a stresului, deficiențelor nutriționale sau a traumelor orale, reduce frecvența și severitatea aftelor.
Cum scap de herpes?
Deși nu există un tratament pentru înlăturarea din organism a virusului herpetic, evoluția herpesului oral poate fi încetinită prin administrarea de unguente sau creme antivirale pe bază de aciclovir sau docosanol. Îngrijirea adecvată a leziunilor herpetice și evitarea factorilor declanșatori (precum stresul, expunerea la soare, oboseala sau infecțiile) sunt importante, de asemenea, pentru a accelera vindecarea și a preveni complicațiile.
Comments